Administratie
Studiu de fezabilitate pentru Centura Zalaului facut cu COPY-PASTE
In Raportul de Impact asupra Mediului publicat in urma reactualizarii studiului de fezabilitate se vorbeste, la un moment dat, de centura de Est a Aradului si raul Mures, semn ca s-au copiat fragmente intregi din alte documentatii, fara a corecta numele localitatilor sau a raurilor.
Centura de ocolire a Zalaului pare un vis tot mai greu de atins. Dupa mai bine de 10 ani de cand s-a inceput constructia soselei, mai putin de 10 kilometri s-au dat in folosinta, respectiv de la iesirea din Zalau spre Satu Mare (DN1F), pana la intrarea in localitatea Aghires, de unde traficul ar trebui sa fie redirectionat pe E81. Promisiuni s-au facut an de an, insa din pricina poligonului de trageri, lucrarile nu au mai putut fi reluate.
In luna martie 2018, a inceput contractul pentru revizuirea studiului de fezabilitate, fiind castigat de compania „Search Corporation”, care a primit suma de 3,4 milioane de lei pentru realizarea proiectului tehnic. Dupa 9 luni, s-a ajuns la ultima etapa in obtinerea acordului de mediu, iar pe 12 decembrie 2018, a avut loc dezbaterea Raportului de Impact asupra Mediului a variantei de ocolire a Zalaului.
In raportul care contine 145 de pagini, se mentioneaza la un moment dat de Centura Arad si raul Mures, ceea ce lasa de inteles ca „Search Corporation”, firma care a „revizuit” studiul de fezabilitate, a tratat cu superficialitate si lipsa de profesioinalism problema zalauanilor, veche de un deceniu si a copiat fragmente intregi din alte documentatii, fara ca macar sa corecteze denumirile.
Extrem de grav este faptul ca, pentru varianta de ocolire s-a prevazut o viteza de proiectare de doar 50-60 km/h. Mai mult decat atat, nu au fost prevazute benzi dedicate traficului greu pe portiunile de urcare, zone unde panta va fi abrupta pe sectiuni de drum cu lungimi semnificative.
Proiectul initial prevedea ca soseaua ocolitoare a Zalaului sa treaca prin mijlocul unui poligon de trageri al MApN, fiind principalul motiv pentru care lucrarile au fost amanate ani la rand. Alternativa exista, insa a fost considerata nefezabila, deoarece traversa viitoarea Autostrada A3 de doua ori si prevedea si un tunel prin Muntii Meses, lung de 2,4 km.
„Probabil că varianta de traseu era prestabilită, mimându-se o analiză comparativă. Este explicabil de ce experții Comisiei Europene de la JASPERS nu au fost cooptați, ei nefiind de acord în alte cazuri cu astfel de practici.” au spus cei de la Asociatia Pro Infrastructura.
Anii trec si studiile de fezabilitate raman, iar pana la fapte, zalauanii raman iar cu praful in ochi, de la camioanele ce tranziteaza orasul.
